De la ipostazele iconice ale maleficului în basmul popular şi arhitectura imaginală a somnului în basmul cult, trecând prin dialectica măştii în romanul alegoric cantemirian, imaginile romantice ale iubirii, istoriei şi morţii, arcana alchimică ce subîntinde actul sublimării în geometria poetică a lui Daniel Turcea, trans-imaginea divinului invocată psalmic în poezia lui Ştefan Aug. Doinaş, până la substratul mitic al unor microimagini ce alcătuiesc mozaicul romanului ştiinţifico-fantastic toate aceste imersiuni în structura de adâncime a fenomenului imaginii dau seamă de extrema varietate a polimorfismului iconic, manifestat plenar şi nuanţat în creaţii dintre cele mai diverse. Este meritul autorilor acestor studii doctoranzi în domeniul filologie ai Universităţii Petru Maior, Târgu-Mureş de a fi investigat cu rigoare şi fineţe interpretativă acele câmpuri textuale în care apariţia imaginii conferă semnificaţiilor posibilităţi elocvente nelimitate de expresie şi de afirmare.