Mişcarea Rugul Aprins pornită la Mănăstirea Antim (București) în anul 1944 a fost o punte între clerul Bisericii Ortodoxe Române și intelectualii laici ortodocși. Personalitățile fondatoare ale Rugului Aprins au fost: Sandu Tudor (devenit ulterior Părintele Daniil de la Rarău), Părintele Benedict Ghiuș și profesorul Alexandru Mironescu. Din gruparea inițială au mai făcut parte: Vasile Voiculescu, Anton Dumitriu, Olga Greceanu, Ștefan Todirașcu, Paul Constantinescu, Ion Marin Sadoveanu, Gheorghe Dabija, Paul Sterian, Pr. Vasile Vasilache, Pr. Haralambie Vasilache, Pr. Sofian Boghiu, Pr. Andrei Scrima, Pr. Dumitru Stăniloaie, Pr. Leonida Plămădeală, Pr. Arsenie Papacioc, Pr. Adrian Făgețeanu, Pr. Roman Braga, Pr. Felix Dubneac , Pr. Petroniu Tănase etc.
Întâlnirile acestora se petreceau în Mănăstirea Antim pentru conferințe publice și dialoguri desfășurate, în general, pe tema misticii creștine. Însă membrii emblematici ai grupului erau intim animați de căutarea isihastă. În anii 1945-1946 la întâlnirile de la Antim a participat și Părintele Ioan Kulâghin (Ioan cel Străin), refugiat rus, provenit de la Mănăstirea Optina, un trăitor al isihiei de a cărui experiență spirituală prețioasă s-au împărtășit cu toții, chiar și cei deja avizați. Întâlnirile de la Mănăstirea Antim au durat oficial până în 1948. Ulterior, după interzicerea asociațiilor religioase, membrii grupului intitulat „Rugul Aprins al Maicii Domnului” s-au mai întâlnit neoficial încă un an de zile tot la Mănăstirea Antim, apoi, aleatoriu și mai discret, la Mănăstirea Plumbuita ori în casele câtorva dintre participanți.
Finalul celei de-a doua etape devine tragic. Pe parcursul anului 1958, o parte dintre membrii Rugului Aprins sunt arestați și condamnați la ani grei de închisoare: Pr. Daniil Sandu Tudor (care moare ca martir în temnița de la Aiud în noiembrie 1962), Pr. Benedict Ghiuș, Pr. Sofian Boghiu, Pr. Felix Dubneac, Pr. Arsenie Papacioc, Pr. Roman Braga, Pr. Adrian Făgețeanu, Pr. Dumitru Stăniloae alături de poetul Vasile Voiculescu (arestat la vârsta de 74 de ani, iese din închisoare cu grave probleme de sănătate în 1962 și moare la puțină vreme, în 1963), profesorul Alexandru Mironescu, doctorul Gheorghe Dabija și studenții Șerban Mironescu, George Văsii, George Pistol, Emanoil Mihăilescu și Nicolae Rădulescu. Câteva personalități ale Rugului Aprins au scăpat de arest ori au fost întemnițate sub alte pretexte fie înainte (Pr. Leonida Plămădeală, viitorul Mitropolit Antonie Plămădeală, Pr. Nicolae Bordașiu, Anton Dumitriu), fie după 1958 (Pr. Vasile Vasilache, Pr. Haralambie Vasilache – mort ca martir la Gherla în 1962 – ori Paul Sterian).
După eliberarea deținuților politici (1963-1964), cei din lotul Rugului Aprins au continuat să se poarte cu dezinvoltură, fiind puncte de reper cultural și duhovnicesc în plină dictatură comunistă. Bună parte dintre aceștia au ajuns printre cei mai căutați duhovnici români ai finalului de secol XX.
.........................................................................................................................
Marius Vasileanu (n. 1964, în Gura Humorului, Suceava) a obţinut o licenţă în Filosofie la Universitatea din Bucureşti şi un master în antropologia spaţiului sacru la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”. Și-a susținut doctoratul la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, cu o temă interdisciplinară, „Relația duhovnic-ucenic în cultura română veche”, în care continuă studiile de antropologie a religiei. A fost profesor de religie creștin-ortodoxă și istoria religiilor în mediul preuniversitar. A ţinut cursuri şi seminare de introducere în istoria şi antropologia religiilor la Universitatea din Bucureşti şi la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”.
Are o bogată activitate în presă: studii, articole, eseuri, recenzii, proză scurtă, editoriale și interviuri în jurnale, reviste culturale şi cu profil spiritual. A fost producător şi realizator de emisiuni radio și TV cu subiecte de spiritualitate creștină și universală și are numeroase colaborări la principalele televiziuni centrale. A fost director al Editurii Muzicale și redactor-şef al revistei „Adevărul literar şi artistic”. A publicat trei cărți de autor, a participat cu studii și articole la câteva volume colective de spiritualitate creștină și în reviste cu profil academic.
Preocupat de peste trei decenii de problematica Rugului Aprins, are ca principală temă de cercetare postdoctorală fenomenul Rugului Aprins, scrie despre acest subiect în diverse reviste de cultură laică ori de spiritualitate creştină. A fost invitat să țină prelegeri pe tema Rugului Aprins și a personalităților acestui grup în spații universitare bisericești și laice. Din anul 2013 a inițiat și coordonează colecţia Arhiva Rugului Aprins (Editura Eikon), în care a editat scrierile câtorva dintre participanții la această mișcare duhovnicească.
Colecția Arhiva Rugului Aprins include volumele:
Vol. 1 - UNIVERSALISM ROMÂNESC, de Sandu Tudor
Vol. 2 - ADMIRABILA TĂCERE JURNAL (2 iulie 1967 – 29 septembrie 1968), de Alexandru Mironescu
Vol. 3 - DE LA ANTIM LA POCROV – MĂRTURII, de Vasile Vasilachi
Vol. 4 - COMENTARII LA EVANGHELIA DUPĂ IOAN, de Ștefan Todirașcu
Vol. 5 - RĂSBOIUL NEVĂZUT AL LUI PAISIE CEL MARE, de Paul Sterian
Vol. 6 - COMENTARII LA "POEMELE FILOCALICE" SCRISE DE ALEXANDRU MIRONESCU, de Ștefan Todirașcu
Vol. 7 - ALTARUL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI, de Haralambie Vasilache
Vol. 8 - FLOAREA DE FOC, de Alexandru Mironescu
Vol. 9 - ÎN TEMNIȚĂ CU IISUS HRISTOS, de Vasile Vasilache
Vol. 10 - PECETE DE NEȘTERS, de Ștefan Todirașcu