Studiul Eminescu interactiv realizat de Mihai Rusu valorifică și potențează cunoașterea mecanismelor instruirii care conduce la creșterea performanței în educație, dată fiind biunivocitatea relației instruire-educație. Unitățile de materie de literatură artistică în învățământul preuniversitar, ca obiect de cercetare atât pentru profesori, cât și pentru elevi, avansează abordarea interdisciplinară, iar ca demers metodologic aspiră la îngemănarea aserțiunilor particulare într-un tot coerent. Or, teoria explică procesul de instruire, iar metodologia descrie procesul de instruire. Tematica abordată în studiul metodologic al profesorului Mihai Rusu oferă un răspuns la întrebarea teoretică „de ce” are loc instruirea? și un alt răspuns la întrebarea metodologică „cum” se realizează instruirea? Ambele vizează aici educația lingvistică și literară a elevilor, nuanța fiind aici transparentă, deoarece mecanismele angrenate în procesul de instruire sunt descriptive și descifrabile: „asimilarea... sau ...memorarea unui poem, achiziționarea unei deprinderi motorii” (I. Nicola), învățarea limbajului și deprinderea comunicării verbale și scrise, modificarea comportamentului – toate acestea se concretizează prin acte noi și vizibile [performanțele instruirii – aspect observabil) și prin noi concepții ale celui care învață (reprezentările instruirii – aspect mental).

Nelu Vicol