Volumul de față se situează într-o generoasă zonă de inter-/ transdisciplinaritate și în granițele unei abordări multifațetate, Eduard Ciortea activând un instrumentar teoretic excelent adaptat imperativelor exegetice actuale (cu elemente de antropologie culturală, teoria mentalităților, istoria religiilor, mitologie și simbolistică, arhetipologie, filozofia culturii, psihologie), chiar dacă, aparent, miza centrală a cercetării este dată de accesarea investigativă a arealului folcloric și extra-folcloric delimitat tematic. Mai mult, autorul reușește, printr-o bine dirijată hermeneutică de identificare, nu doar creionarea unei „poetici” a „lumii de dincolo” și o cartografiere a proiecțiilor imaginarului arhaic, ci și o readucere în centrul de interes a unor valori patrimoniale autentice, arondate satului tradițional românesc și mentalității autohtone, precum și revizitarea unor elemente ale fondului mitico-ritualic european raportat la moarte.

DIANA CÂMPAN

Caracterul inovativ al cercetării Moartea și lumea de dincolo. O perspectivă etno-folclorică este conferit de natura ei hibridă, interdisciplinară, prin care Eduard Ciortea a reușit convocarea sub umbrela încăpătoare a aceluiași studiu și în jurul unei singure teme multiple domenii umanistice, diverse metode de cercetare în privința folclorului – scrutat prin toate straturile sale relevante – și în aceea a unor aspecte extra-folclorice. Studiul de față constituie o temă de actualitate pentru specialiștii angrenați în vastele domenii ale etnologiei, sociologiei și psihologiei. Este un subiect deschis, ce lasă câmp larg reflecției chiar și fiecărui român interesat să observe în mentalitatea populară mărturiile unei lumi străvechi, ale cărei valențe încă nu au fost aduse în întregime la suprafață și așteaptă să fie valorificate. Toate acestea sunt sesizabile mai ales când suntem traumatizați de moartea celor apropiați, iar astfel de momente dramatice devin propice introspecțiilor și întrebărilor de natură ontologică.

Vasile Spiridon