„Magda Ursache are un fel de a scrie cu acid nitric, deși arată că nu duce lipsă de bemoli, de intuiții critice și chiar de tonalități elegiace. Nu știu dacă am citit undeva sau este invenția mea comparația scriitoarei cu războinicele amazoane. Mai direct, Magda Ursache este structural o luptătoare, care a trecut prin niște arcane în epoca de aur, iar în democrația „originală” și-a pus în mișcare tolba cu săgeți: ironia, surâsul, sarcasmul, modul polemic și pamfletar. Caut un nume feminin de aceeași clasă, și în minte răsar numai nume de scriitori virulenți (de viro factus femina). Acum, disidențele consoartelor sunt mai ales pe traseul erotic și sentimental. Magda Ursache scrie, cu vivacitate și mânie, Universitatea care ucide (caz concret), Rău de România, Astă vară n-a fost vară.... Strigă acum..., Conversație pe Titanic, Bursa de iluzii ș.a. Și-au găsit nănașa proletcultiștii, oportuniștii, colaboraționiștii, elitele autoproclamate, comuniștii metamorfozați în „anticomuniști”, socialiștii deveniți politruci de dreapta, securiștii din toate partidele. Dar mai presus decât temele și personajele sale este scriitura viguroasă, bine articulată. ” (Constantin Trandafir)