„Volumul de față cuprinde o selecție de nouăsprezece interviuri, rezultate în urma unei cercetări realizate de o echipă mixtă de cercetători și muzeografi de la Muzeul Național al Țăranului Român pe tema vieții cotidiene în socialism și postsocialism. Această cercetare s-a dorit o continuare firească a eforturilor mai vechi ale Muzeului de investigare a trecutului recent, din perspectivă antropologică și de istorie orală. Interviurile alese conțin informații prețioase referitoare la munca, traiul, timpul liber, copilăria, adolescența, maturitatea, școala, sănătatea, consumul ș.a.m.d. din perioada dinainte și de după 1989. Sunt mărturii emoționante despre viața trăită în timpul regimului comunist, dar și în anii de tranziție, revelatoare pentru înțelegerea tacticilor de rezistență și adaptare a oamenilor simpli la opresiune, la încălcarea sistematică a libertăților personale, la umilire și la degradarea demnității umane. Povestirile ne situează la intersecția a două domenii ale științelor umaniste și sociale, cel a vieții cotidiene și cel al memoriei, povestitorii fiind permanent provocați de către cercetători la un exercițiu de reconstituire prin rememorare a vieții cotidiene în socialism și postsocialism. Memoria lor este, fără îndoială, selectivă și subiectivă, un proces retrospectiv și introspectiv, de căutare și afirmare identitară. Protagoniștii povestirilor sunt persoane dintre cele mai diverse, deținând posturi-cheie în sistem sau dimpotrivă, fără nicio influență în luarea deciziilor la nivel de stat. Dar povestirile sunt, în toate cele cincisprezece cazuri, din perspectiva celor fără de putere, a celor care internalizează ordinea impusă sau/și rezistă în moduri dintre cele mai diverse.” (fragment din Introducere)