„Mersul pe ape este romanul unei tinere femei, Tana, ce traversează medii diferite încărcate de o puternică atmosferă - cel rural, cu deosebire, e pictat în culori tari, cu o enormă atenție pentru detaliu - și care nu reușește să distingă în tot ce o înconjoară - obiecte sau ființe - un sens al ei sau al lumii din jurul ei, trivializată de totalitarism. Un om înfrânt - s-ar fi spus cu câteva decenii în urmă. O tânără femeie ce are la oraș - în orașul corupt de falsul socialism - nostalgia naturii, a satului, așa cum el nu fusese niciodată. Între patriarhal și ideal, o utopie întoarsă pe dos unde singură natura surprinsă cu acuitate și foame candidă, copilărească, de forme pure, mai păstrează reperele umanității, ale demnității umane văzute ca o condiție a ființei.” (Nicolae Breban - 1996)