„Marian Nicolae îmbogățește literatura română contemporană cu o nouă carte de educație metafizică, Ziua a opta, volum ce continuă în mai multe feluri temele mari din optul precedent, A opta taină. În predoslovia sa, autorul explică bine, frumos și elaborat titlul cărții, ceea ce înseamnă un dar pentru cititorul mai puțin familiar cu teologia eshatologică a creștinismului. Ziua a opta reprezintă, în interpretarea Părinților Bisericii creștine, starea existențială din lumea de dincolo (și ar fi interesant de pus în legătură teologia zilei a opta cu teoremele fizicii cuantice) despre care Marian Nicolae vorbește în cartea sa pe mai multe paliere de percepție și înțelegere. Mi s-a părut interesantă ideea întâlnirii, în lumea de dincolo, a dreptului și păcătosului din una și aceeași persoană (simul justus et peccator), evident cu asumpția păcatului absolvit (Ziua a opta), ceea ce sugerează o existență în care, chiar mântuit fiind, urmele trăirii pământești cu virtuțile și păcatele ei, nu se șterg: adică, păcatele, iertate, evident câtă vreme vorbim de mântuire, dar parte din istoria sufletului. Învățăm din poemul geneză că pentru a ajunge la mântuire, în ziua a opta a existenței, omului i s-au dat două platforme pe care să evolueze spiritual: universal interior și cel exterior. Acestea sunt porți, ce odată descoperite și folosite, duc spre Dumnezeu, spre iubirea Sa atotcuprinzătoare.” (Theodor DAMIAN)