„Atotcuprinzător, Imn Existenţei învăluie şi dezvăluie totodată, o întreagă poetică a Creaţiunii, o Cosmogonie care, în viziunea Autoarei, dezghioacă, acum mai declarat decât oricând, în curgere poematică, imbricarea ştiinţei cu taina în contemplarea, pe de o parte, a numerelor, iar pe de alta, a fibrelor esenţiale ale Sinelui şi ale Existenţei pe care o străbate Fiinţa-Om, tânjind, nesfârşit, către clipa de adâncime şi de odihnă întru Tot, adică întru Adevăr.”

DAN SLUŞANSCHI

„Datorită calităţilor sale literare, pornind dintr-un gen literar socotit „minoritar”, care se publică cu greu şi dintr-o limbă de circulaţie mai restrânsă, Elena Liliana Popescu, a izbutit să învingă toate obstacolele, şi lucrările ei s-au tipărit în limba lui Cervantes, o limbă de mare circulaţie, a pătruns într-o lume unde putem spune, fără îndoială, că şi-a câştigat o poziţie fermă. Şi acest succes nu este doar al Elenei Liliana Popescu ci şi al literaturii române.”

JOAQUÍN GARRIGÓS

„Elena Liliana Popescu exprimă în toate lucrările sale întreaga delicateţe a sufletului său de poet. Ea percepe iubirea, o resimte şi ne împărtăşeşte şi nouă diferitele ei faţete şi sentimentele pe care le sugerează şi care conduc la apropiere sau la depărtare de-a lungul Timpului. Ne emoţionează prin poezia sa pentru că se exprimă prin cuvinte adevărate – ce vin din adâncul sufletului său – despre sentimentele omeneşti şi în special despre cel mai enigmatic şi cel mai frumos dintre ele: Iubirea.”

ESTELLE VARIOT

„Când cineva scrie Imn Existenţei ia o decizie grea, pentru că astfel poezia sa devine ontologică. Versurile Elenei Liliana Popescu sunt reflecţii asupra fiinţei şi asupra întrebărilor şi răspunsurilor fiinţei. Poezia lui Popescu este „metafizică”, este o poezie care caută transcenderea, – inclusiv în unirea cu Absolutul –, care caută să bată la poarta inimii în căutarea frumuseţii eterne; care îi cheamă pe cititorii săi, astfel încât aceştia, de asemenea, să pornească pe o cale de contemplare şi de iubire.”

RAÚL LAVALLE