„În nuvela Osima, urmărim destinul fiicei birjarului-șef al Herinei, proprietarul unicei calești cu patru cai, Peter Michl. La moartea lui, Osima are șapte ani. Mama ei, încă tânără, recăsătorită, o trimite pe Osima să trăiască sus pe munte, ca o sălbăticiune, în casa cumpărată de la o ruscă bătrână, ghicitoare, vrăciță și puțin vrăjitoare, ca și străbunica ei. La înmormântarea tatălui iubit, Osima prinde ură pe întreaga comunitate și mai ales pe preotul Lală Marcu, care ținuse la capătâiul mortului un discurs delirant de pomină. Din cuminecătura pe care o scuipă, se va întrupa o «făptură cu sită roșie pe cap», duhul, ori mai degrabă drăcușorul ei păzitor, botezat de Osima «Michliduță». Acesta o va iniția în magia naturală și îi va călăuzi pașii pretutindeni, în munți, pe străzile Herinei..., până la căsătoria ei cu misteriosul Edvard Berhomet, alias Papa, semnatarul unor tandre ilustrate din care, timp de ani de zile, Osima primește câte una „în fiecare vineri din lună”, neștiind cine se ascunde sub acel pseudonim. Berhomet va face din Osima o cucoană ce ține salon în centrul orașului Chemnitz. Iar Michliduță o va urma și acolo. Nuvela Berăria Luther ne face cunoștință cu șeful gării din Herina, Luther Schuller, viitorul patron al berăriei Luther, unde se bea faimoasa bere Mutter, fabricată după o rețetă furată de la o mânăstire. Personaj bovaric, parcă scos dintr-un Bouvard și Pécuchet cacanian, va lua de nevastă (ori mai degrabă el va fi luat de bărbat!) pe fosta prostituată vieneză Clothilde. Vedem cum, treptat-treptat, Luther nu va mai rezista sub papucul nevestei, se va țâcni și va fi internat la ospiciu. Avem și șansa de-a arunca o privire expertă la modul de funcționare al poliției de moravuri vieneze din secolul al XIX-lea.” (Marian Ilea)