„Elena Roată găsește că e cazul să limpezească, sub raport teoretic într-un întreg capitol, problematica ridicată de abordarea poietică a operei lui Blaga, abordare care nu poate minimaliza rolul cititorului, adică felul cum se construiește și cum trăiește în mintea destinatarului imaginea operei.
Luând în considerare punctele de vedere ale celor mai avizați exegeți ai operei lui Blaga, autoarea schițează apoi etapele discursului liric și se străduiește să-l situeze pe poet în contextul său cultural și în mișcarea literară a vremii, clarificând relația cu expresionismul.”
Eugen Negrici
„Înainte să ajungă un exercițiu de speculație intelectuală, menirea filosofiei este, finalmente, aceea de așezare optimă a spiritului uman în orizontul lumii. Exemplul gândirii lui Lucian Blaga - poate cel mai frumos articulat din istoria filosofiei românești de până acum - ne arată, prin intermediul unui limbaj mixt, conceptual-metaforic, felul in care omul poate trăi/trăiește fecund într-un orizont al misterelor, asumându-și un destin creator, deopotrivă tragic și măreț. Ce rol joacă instanța metafizică supremă, numită Marele Anonim, în ecuația cunoașterii? Care sunt limitele intelectului uman în topografia misterelor lumii? Este, oare, Marele Anonim echivalentul metafizic al unui Dumnezeu creștin situat median între Deus absconditus și Deus revelatius? Cartea aceasta este o încercare a unui răspuns.”
Cosmin Neidoni
