„De fapt, am dorit să scriu nota care urmează la prima ediție; n‑am făcut‑o, în parte din lene, de care nu‑mi mai amintesc, în parte din fatalism. Nu cred că ceva poate fi remediat într‑un cuvânt înainte. Apoi, când a apărut cartea, am citit câteva critici meritate referitoare la ea: că nu era la înălțimea Căutării Absolutului, ca la Balzac, că se termina cu mâncatul nedemn al unor cârnați și, mai ales, că nu era un roman adevărat. Asta m‑a lovit în cap ca un cui. Mi‑am dat seama că nu este deloc un roman. Aș vrea să spun acum, în scuzele mele, de ce, în împrejurările date, această carte nu a fost să fie un roman.

Într‑o zi de primăvară, pe la orele patru după amiază, am terminat de scris RUR, după care, cu un oftat de ușurare, am aruncat stiloul și am plecat la plimbare spre Nebozízek. La început mă simțeam eliberat de corvoadă și asta îmi dădea un sentiment de ușurare. Din asta s‑a dezvoltat ulterior un fel de sentiment de goliciune și, în cele din urmă, m‑am trezit insuportabil de plictisit. Mi‑am spus că ziua îmi era distrusă și că ar fi mai bine să mă duc acasă și să scriu un foileton pentru ziar. De obicei, cineva ia o astfel de hotărâre fără să aibă idee despre ce va scrie de fapt, așa încât se plimbă prin cameră, fluieră o melodie pe care o are în minte sau prinde muște; apoi își amintește de ceva și începe să scrie. Și eu mi‑am adus atunci aminte de o idee mai veche, am tăiat sferturi de coală mare de hârtie și am început să scriu un foileton." (fragment, Cuvânt înainte de Karel Čapek)

CUVÂNTUL TRADUCĂTORULUI

Fabrica de absolut a apărut în anul 1922, inițial ca serial în publicația Lidové noviny (Ziarul popular), unde autorul a activat o perioadă îndelungată. Succesul extraordinar al romanului l‑a determinat pe autor să o publice ulterior în volum (1926), autorul adăugând și un cuvânt înainte. Volumul de față este al doilea din seria dedicată operei fundamentale a lui Karel Čapek în noi traduceri. Seria a fost deschisă de Război cu Salamandrele. Ambele romane sunt definite de critica literară cehă drept „romane distopice”, ambele anticipează o lume cumplită a conflictelor sângeroase, a unor războaie necontrolabile. Cititorul va observa, fără îndoială, că cele două romane au multe elemente comune, inclusiv un personaj comun G. H. Bondy, dar și alte personaje schițate similar în cele două romane, de exemplu căpitanul Van Toch (în Război cu Salamandrele) și căpitanul Trouble (în acest roman, cap. XXVII) etc. Sperăm ca, în anii care vin, să oferim cititorilor români noi traduceri ai operei unuia dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX. (Sorin Paliga, iulie 2024)